pocu
Programul Operational Capital Uman 2014-2020 | Axa prioritara 3: Locuri de munca pentru toti
Obiectiv specific 3.8 Cresterea numarului de angajati care beneficiaza de noi instrumente, metode, practici etc, de management al resurselor umane si de conditii de lucru imbunatatite in vederea adaptarii activitatii la dinamica sectoarelor economice cu potential competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligenta conform SNCDI

Resurse inovare

Inovarea tehnologica si sociala: o noua paradigma unificatoare pentru sanatatea globala

In cadrul sistemelor de sanatate sunt necesare inovatii sociale pentru a obtine o asimilare maxima a medicamentelor esentiale, a vaccinurilor si a diagnosticarii. Inovarea trebuie sa sprijine eforturile publice si private de a furniza servicii esentiale si sa promoveze un comportament sanatos la nivel comunitar si individual. Apelurile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si ale Forumului Global pentru Cercetare in domeniul Sanatatii ca si alte organizatii, institutii, sa sustina politicile de sanatate si sistemele de cercetare in domeniul implementarii sunt in mod principal motive pentru inovarea sociala, pentru cresterea eficacitatii si echitatii sistemelor de sanatate.

Tratatele internationale, noii parteneri comerciali si provocarea atat a bolilor emergente, cat si a celor cronice, necesita noi strategii care sa sprijine inovarea in domeniul sanatatii. O privire indeaproape asupra sistemelor de inovare subliniaza necesitatea de a crea si implementa atat solutii sociale, cat si tehnologice. Daca produsele noi implica deseori productia centralizata si adoptarea pe scara larga, inovarile sociale necesita aproape intotdeauna o adaptare la conditiile locale, dupa cum subliniaza specialistul in inovare Richard Nelson: „La fel ca in cazul inovarii la frontiera cunoasterii, inovatia organizationala implica o multime de invatare prin incercari si erori, munca grea si ajustari amanuntite; in timp ce practicile utilizate in alta parte pot servi ca modele, aproape intotdeauna vor exista modificari necesare pentru a se potrivi noului context”.

Cum evolueaza inovareain domeniul sanatatii aflati din urmatorul material.

Technological and social innovation: a unifying new paradigm for global health, pp. 22-27

Inovarea in industria de panificatie europeana 

Industria de panificatie este un mare furnizor de locuri de munca si venituri pentru economia europeana. Desi nu creste la o rata comparabila ca in tarile in curs de dezvoltare, industria de panificatie prezinta o perspectiva pozitiva datorita evolutiei sale, de la un sector artizanal al afacerilor foarte fragmentate, pana la cel mai industrializat. Aceasta evolutie, datorata diversilor factori socio-economici, determina companiile de panificatie sa-si imbunatateasca productivitatea, sporind in acelasi timp adaptabilitatea acestora, ceea ce va crea oportunitati de inovare de diferite tipuri. Companiile in cauza sunt furnizorii de echipamente de panificatie, in special producatorii de cuptoare de panificatie, care vor trebui sa creeze solutii inovatoare pentru a sprijini companiile de brutarie sa obtina eficienta operationala si flexibilitate. Totusi, situatia variaza de la o tara europeana la alta. Obiceiurile de consum, mediul economic sau structura si dinamica industriei de panificatie de baza sunt in diferite etape in diferite tari.

Acest raport descrie starea actuala a industriei si pietei europene de brutarie si a cuptorului de panificatie, precum si tendintele pentru urmatorii ani. Prezentul raport de cercetare de piata a impartit analiza pe mai multe piete studiate intr-o abordare de jos in sus (piata produselor de panificatie, piata cuptoarelor de panificatie si a tehnologiilor de copt), cu analize ale industriilor conexe si cu amanuntul, industria de panificatie si brutarie), dupa o analiza generala a contextului de afaceri.

Strategii deschise de inovare in industria alimentara si a bauturilor. Factorii determinanti si impactul asupra performantei inovarii

Acest articol analizeaza strategiile de inovare libera (deschisa) din industria alimentara si a bauturilor si incearca sa examineze factorii determinanti ai deschiderii si impactul comportamentelor deschise ale companiilor asupra performantei inovatoare. Studiul urmareste gradul de deschidere masurat pe doua dimensiuni: intinderea colaborarii si profunzimea colaborarii. Constatarile arata ca intreprinderile de alimente si bauturi pot fi grupate in trei tipuri dupa modurile de inovare deschisa in ceea ce priveste strategia lor de cautare a cunostintelor externe, variind de la o colaborare limitata cu partenerii traditionali la o abordare larg deschisa si profunda, cu un spectru larg de surse externe. Presiunile tehnologice apar ca un factor-cheie pentru o mai mare deschidere. In mod semnificativ, o mai mare deschidere duce la o performanta imbunatatita a inovarii; totusi, aceasta necesita o arhitectura dedicata colaborarii pentru a accesa si a utiliza cunostintele externe.

Inovarea in industriile creative. Studiu de caz al unei companii care organizeaza evenimente

Industriile creative au castigat recent atentia economistilor si factorilor de decizie politica, deoarece acest domeniu contribuie in mod semnificativ la dezvoltarea economica si tehnologica a societatilor bazate pe cunoastere. In Romania nu s-au vorbit prea mult despre modul in care aceste industrii sunt introduse in lantul mai larg de inovatii industriale, nici despre particularitatile proceselor de inovare care ar putea oferi perspective interesante pentru industriile mai traditionale care au nevoie de o stimulare a creativitatii. Acest articol ofera o viziune asupra procesului de inovare in afaceri intr-o companie de gestionare a evenimentelor. Printr-un realizarea unui studiu de caz aprofundat este descoperit modul in care inovatia este inteleasa in acest sector de servicii si modul in care aceasta intelegere este tradusa in procese de afaceri repetate.

Hranirea in viitor: Cum se schimba industria alimentara

Mancarea este o afacere mare. Lantul valoric global al produselor alimentare si al bauturilor a reprezentat in 2011 peste 13 mld. USD, ceea ce reprezinta aproximativ 17% din produsul mondial brut! Exista multe lucruri care se intampla intre semintele care intra in pamant si somonul cu migdale care se aseaza pe farfurie: colectare, ambalare, prelucrare, promovare. Alimentele nu numai ca aduc bani, dar si sunt o piatra de temelie a vietii noastre de zi cu zi.

Magazinele alimentare au creat afaceri istoric-dominante, concentrandu-se pe reunirea tuturor bunurilor necesare pentru acasa, simplificand oferta clientilor si scaland modelul de afaceri pentru a crea o eficienta operationala fara egal. Daca nevoia de cumparaturi nu s-a schimbat prea mult, modalitatea de a o face a evoluat, prin schimbarea domeniului de afaceri care se grabeste sa raspunda acestor nevoi. Amazon devine foarte bun la „gospodarirea gospodariei”, atat de bine incat magazinele trebuie sa reduca dependenta de bunurile ambalate. De asemenea, a evoluat conceptul de mancare livrata in locul dorit. Aceste schimbari obliga companiile din industrie sa isi transforme oferta si operatiunile pentru a ramane relevante, competitive si pentru a-si spori veniturile. Specialistii sustin ca urmatorul val de afaceri se va pe inovarea de produse, servicii si pe crearea de relatii emotionale cu clientii lor. Cu un procent de 20% din vanzarile de produse alimentare estimate sa se schimbe online pana in 2025, companiile din industrie trebuie sa gandeasca dincolo de magazin. In loc de investitii mari si previziuni, firmele au nevoie de o platforma flexibila care sa poata evolua la fel de repede ca si clientii lor. Aceasta schimbare trebuie experimentata, adica ideile bune vor fi testate rapid, validate si apoi ideile castigatoare scalate in intreaga companie.

Studiul analizeaza schimbarile structurale si schimbarile atat in preferintele clientilor, cat si in posibilitatile tehnologice, pentru a identifica riscurile si oportunitati cu care se confrunta industria alimentara.

Deschiderea procesului de inovare. Conturarea unei agende

Sursele externe de cunoastere si inovare au devenit din ce in ce mai relevante (Porter & Stern, 2001). Deschiderea granitelor firmelor la intrarile externe, intr-un mod gestionat, permite acestor organizatii sa realizeze o inovare radicala a produselor. Prin strategia de accesare a resurselor de cunoastere externe se observa o creste mai rapida a cunoasterii prin dispersarea la nivel global a grupurilor de cunostinte foarte specializate.

Noile tehnologii de informare si comunicare (TIC) au redus distantele percepute intre actorii procesului de inovare, permitand in acelasi timp integrarea clientilor si furnizorilor in procesul de proiectare si dezvoltare. In plus, succesul tehnologic al software-ului open source, cum ar fi Linux si Apache, a jucat un rol important in raspandirea gandirii inovatoare deschise. Tendinta de a coopera pe proiectele de cercetare si dezvoltare a crescut incepand cu anii ’80. Firmele si-au inlocuit din ce in ce mai mult activitatile interne prin cercetare contractuala si dezvoltare externa, specialistii si comunitatea academica evidentiind deschiderea granitelor firmei pentru realizarea inovarii. In acest material sunt luate in discutie unele modele ale procesului de inovare deschisa.

Formularea unui model de succes in cercetarea si dezvoltarea farmaceutica: modelul inovativ eficient

Cercetarea si dezvoltarea farmaceutica a fost solicitata pentru cresterea productivitatii in termeni de eficienta in timp si de inovare. Au aparut provocari in aceasta industrie, cum ar fi concurenta globalizata in domeniul cercetarii si dezvoltarii, o reglementare mai stricta, un proces indelungat al studiilor clinice si asa mai departe. Principala contributie a acestui articol este de a arunca o lumina asupra relatiei importante dintre capacitatile manageriale, strategiile si inovatia (un model de succes industrial), avand in vedere schimbarile externe, concurenta ridicata si discontinuitatile din industrie.

Firmele realizeaza inovarea printr-un accent pe comportamentul strategic si pe dezvoltarea capacitatilor manageriale inovatoare, in special a cunoasterii strategice si a deschiderii manageriale (Kim, 2012). Premisa care sta la baza modelului inovativ eficient este ca managerii se afla in centrul fiecarui proces decizional si de comportament strategic.

Modelul inovativ eficient consolideaza capacitatile manageriale inovatoare si implementeaza in mod activ strategii de cercetare si dezvoltare prin identificarea factorilor de turbulenta industriala si depasirea deficientelor de resurse. Prin utilizarea acestui tip de model inovativ, managerii de cercetare si dezvoltare sunt mai in masura sa obtina performante mai bune in ceea ce priveste inovarea, pentru a atinge succesul industrial si pentru a aborda provocarile actuale ale industriei farmaceutice, inclusiv scaderea productivitatii si concurenta globalizata.

In plus, modelul inovativ eficient imputerniceste managementul cercetarii si dezvoltarii sa urmareasca cunostinte inovatoare explorand strategic cunostintele externe. Aceasta viziune manageriala abordeaza aspecte industriale, crearea / extinderea cunostintelor inovatoare si strategiile intr-un mod dinamic care contine multivariabile. Aceasta ofera o abordare mai buna a inovarii decat modalitatea conventionala de a privi numai cele doua dimensiuni ale intrarilor si rezultatele.

Atunci cand managerii poseda un nivel ridicat de deschidere spre noi informatii, tehnologii noi si retele, atunci acestia tind sa identifice factorii industriali de turbulenta si modelele industriale de succes. Pe de alta parte, atunci cand managerii poseda un nivel ridicat de cunoastere strategica, ei faciliteaza planificarea pe termen lung a obiectivelor strategice si sunt dispusi sa ia decizii strategice cu privire la resurse sau deficientele, cum ar fi strategiile de colaborare.

Explorarea barierelor in calea inovarii in industria turismului – cazul regiunii sudice a Poloniei

 Acest material prezinta diferitii factori care impiedica activitatea inovatoare a intreprinderilor mici si mijlocii din industria turismului care activeaza in sudul Poloniei. Barierele de inovare sunt identificate si explorate in cadrul lantului inovator al turismului regional, de-a lungul celor trei dimensiuni principale: specificul proceselor organizationale, de mediu si de inovare. Principala concluzie a acestui studiu este ca barierele legate de procesele organizationale, de mediu si de inovare in legatura cu inovarea in sectorul turistic par sa fie strans si reciproc interdependente. In plus, majoritatea barierelor identificate apar sau tind sa se agraveze la interfata dintre partile interesate de afacerile turistice locale.

Cercetarea a confirmat ca si intreprinderile din turismul polonez se confrunta cu bariere in calea inovarii in materie de resurse umane, in special: abilitati insuficiente, competente si calificari reduse, precum si lipsa motivatiei de a se angaja in procesele de inovare. Ele sunt, in cea mai mare parte, derivate ale caracteristicilor structurale si comportamentale (si limitarilor) ale industriei turismului. Cum este privita inovarea de catre managerii si antreprenorii din turism descoperiti in urmatorul material.